Vremea somnului

Totul a început brusc şi total la întâmplare, aşa cum se petrec toate şi cum ne petrecem toţi.

Vremea somnului.

Întâi le-a cuprins somnul pe femeile care abia născuseră. Extenuate fiind oricum, nu au ridicat niciun semnal de alarmă că ar fi ceva în neregulă. Cu cearcănele atenuate de maglavais şi cu pornirile de cloşcă îmblânzite, cu nicio teamă de vreun microb(deşi asta ar fi dat de bănuit), mămicile au căscat toate prelung şi la intervale regulate până au început să adoarmă una câte una. Au fost înlocuite ba de mame, ba de soacre, de bunici active, de îngrijitoare sau de mătuşi la pensie, dornice de-a mai fi de folos.

Apoi le-a venit vremea îndrăgostiţilor, aceştia erau oricum cu capul în nori şi adormeau pe unde apucau, la şcoală, la birouri, în maşini, în tramvai, în metrou, cu telefoanele în mână, tastând sau trimiţând rapoarte. Unul, mai răsărit, vag arogant, a mirosit ceva şi a dat buzna în Carrefour, cumpărând baxuri întregi de Red Bull, cu zahăr, fără zahăr, chiar şi ediţiile limitate le-a încercat, în speranţa că somnul îl va ocoli. Deja toţi îl bănuiau că e dus cu pluta, chiar şi iubita lui. Nimeni nu se gândea că ar fi ceva în neregulă cu somnul unora, de mămici nu ştiau nimic(se ştie că atunci când nu eşti sau nu urmează să devii părinte, nu observi prea bine sau deloc viaţa celor care au copii). Iubita lui l-a chemat la ea şi l-a îmbiat cu o minunată limonadă cu ghimbir pe care au băut-o împreună după care au adormit tun. Să tai lemne pe ei, nu alta.

Cei în vârstă au urmat, unul câte unul, de ţi-era mai mare mila. Cu veşnicele sacoşe şi cărucioare de cumpărături, cu pălăriile de paie pe cap, cu mişcări tremurânde şi vânturile pe care nu mai puteau să şi le reţină, se închinau lui Moş Ene rând pe rând, la prima oră a dimineţii când plecau de acasă te miri unde, la periculoasa oră a amiezii când îi mânca undeva să se plimbe pe străzi, în răcoarea serii, pe bănci, în parcuri, în biserici. Ba pe unul l-a luat somnul pe role, era noua lui pasiune de la 70 de ani, cu ţigara în mână şi cu făcătura de şapcă Tommy Hilfiger aşezată şmechereşte pe-o parte. Uimitor a fost cazul unui bătrân care s-a strecurat în leagănul pentru bebeluşi dintr-un parc şi a adormit zâmbind încât nu l-a trezit nimeni de teamă să nu-i strice visele.

Nimeni nu se mira de nimic, toţi, ceilalţi adică, îşi vedeau în continuare de treburile lor, nu observi nimic până nu ţi se întâmplă ţie.

Treptat i-a cuprins somnul pe cei căsătoriţi. Cu numeroase responsabilităţi, precauţi, ezitanţi, cabotini, performanţi, cu iubite imaginare sau reale, cu slujbe de rahat sau nu(acestea mai rare), majoritatea băgându-şi plua la fiecare zece minute în vreo situaţie în lipsă de altceva, cu soţii  puternice şi mai puternice ca ei, căsătoriţii au adormit dând ordine sau la volanul maşinilor personale sau ale firmelor la care lucrau, cu ochii-n patru după oportunităţi. Dar vezi tu, somnul nu alege, nu te întreabă. Când e să dormi, dormi, cazi lat şi nu mai ai nicio funcţie care să valoreze vreun pic.

 Ceva semnale de alarmă au apărut când copiii mici şi mari au început să se ceară singuri la somn. Să viseze mult, spuneau ei, căci copiii spun adevăruri şi nu-i crede nimeni. O fetiţă de 3 ani şi-a luat perna de la grădiniţă şi s-a pus să doarmă pe un covoraş de la intrarea în bloc şi părinţii s-au amuzat foarte, fotografiind-o şi postând pozele pe Facebook, să se mire toţi de drăgălăşenia micii făpturi. De parcă ar interesa pe cineva plodul altcuiva.

În unele oraşe era deja un miros greu şi o linişte amară, ca dinaintea unei furtuni dar toţi cei care nu dormeau, au dat vina pe instabilitatea vremii. Totdeauna e altceva sau altcineva de vină. Sau responsabil. Nu prea e totuna dar înţelegi tu, cel care citeşti aceste rânduri şi încerci să(mă)descifrezi. De parcă. Sau ca şi cum. Totuşi, dacă ai ajuns aici cu cititul, ai citit ceva.

Se mai trezeau adormiţii mai sus menţionaţi doar să mănânce pe fugă câte ceva, pentru necesităţi şi apoi se abandonau iarăşi, ca drogaţi, somnului cel dulce.

Un pofticios şi-a cumpărat o grămadă de cornuri, cu ciocolată, cu vanilie, cu  fructe, cu alune de pădure, ciocolată de toate felurile, de la cea mai proastă până la singura adevărată, Lindt cu multă cacao, îngheţată cu nuci, cu cireşe, cu mentă, cu frişcă şi popcorn cu unt şi sare, hotărât să facă o combinaţie deosebit de periculoasă atât pentru el cât şi pentru ceilalţi dar n-a apucat să se înfrupte din nimic, s-a dus întâi la toaletă, mâncase pepene cu pâine, vai, Doamne, ce amestec! A adormit pe budă dar nimeni nu s-a sesizat, au crezut că a băut mult vin de proastă calitate.

Parlamentarii dormeau oricum, chiar şi câte o doamnă deputat care-şi făcea selfie-uri şi le retuşa cu photoshop-ul, unde suntem cam toate frumoase.

Mai rău a fost de cei care aşteptau cu înfrigurare să vină cineva sau ceva, Dumnezeu ştie de ce, căci nu avem timp să aşteptăm pe nimeni şi tot o facem. Dracu'ştie mai bine, el are experienţă mai mare, căci la el ajung ăştia care aşteaptă în zadar şi trece viaţa pe lângă ei. Au adormit şi ei în poziţiile cele mai ciudate, unii cu ochii pe uşă, alţii pe drumuri pustii, unde-şi mâncau durerile, câte unul trimiţând inimioare, like-uri şi pupici pe reţelele sociale.

N-am idee când au început insomniile. Sau pentru cine. Cred că pentru degrabă emiţătorii de răutăţi gratuite, oricând şi la orice oră. Sau pentru cei singuri, care au adormit şi ei într-un final, când s-au săturat de singurătate.        

Foto : vreme bună.