Aproape bilanţ

Dacă aş fi cu zece ani mai tânără, aş preţui mai mult fiecare clipă.

Aş sta mai mult cu mama, aş sta mai mult la soare, m-aş plimba mai mult prin ploi de vară, calde şi trecătoare.

Aş citi mai mult şi mai mult.

Mi-aş închide telefoanele în fiecare weekend.

Dacă aş fi cu zece ani mai tânără, aş fi profesoară şi i-aş învăţa pe copii că deşi istoria unei ţări sau cea personală nu se pot schimba, cel mai mult contează clipa prezentă şi alegerile pe care le facem începând din acest moment, ieri s-a dus pentru totdeauna.

Aş asculta mai multă muzică şi aş sta mai mult afară, aş sta mai mult cu prietenii cărora nu le-am mai răspuns la telefon pentru că aveam nevoie de "me time" şi nu puteam să le explic asta.

Dacă aş fi cu zece ani mai tânără, aş mai învăţa o limba străină şi aş sta lungi nopţi de vara afară, la ţară, la bunică-mea, pe sală, doar să privesc cerul şi stelele.

Aş învăţa să am mai multă răbdare fiindcă există un timp pentru toate.

Aş avea mai mult curaj. Să spun lucrurilor pe nume dar s-o spun în aşa măsură încât să nu supăr. Încât să îndrept ceva, să fac viaţa mai bună, să fac oamenii să înţeleagă că nu faptul în sine contează ci maniera în care a fost făcut.

Aş avea mai multă compasiune şi mai puţine emoţii negative.

Aş avea, iar, mai multă răbdare. Răbdare faţă de cineva care nu înţelege că trec prin momente grele dar pe membrii familiei sale îi înţelege.Şi eu am făcut la fel. Imparţialitatea e tare dificilă.

Dacă aş fi cu zece ani mai tânără, le-aş spune tuturor celor care au pierdut persoane dragi cât îmi pare de rău că n-am fost acolo dar că am purtat şi eu doliu la rândul meu şi că după atâţia ani  încă îmi aduc aminte de timpurile în care erau în viaţă. Aveam de trăit drame personale care acum mi se par fleacuri.

Dacă aş fi cu zece ani mai tânără, mi-aş face timp să explic anumitor prietene grăbite, că nimic nu trebuie făcut fiindcă aşa vor alţii, fiindcă au o anumită vârstă, ci că tot ce pot să facă este să se bucure de ce au acum, de ce sunt acum şi că atunci când va fi timpul, vor fi soţii şi/sau mame.  Timpul are răbdare dacă şi noi avem răbdare, dacă înţelegem că poţi să fii fericit în 2 luni cât pentru o viaţă.

Dar dacă aş fi cu zece ani mai tânără, nu aş avea parte de cea mai frumoasă familie,  nu aş fi întâlnit atâţia oameni frumoşi şi luminoşi.

Foto : august 2016, Eforie